Ideea de constituție

Secolul al XVIII-lea

Modernizarea

• Economică
• Socială
• Instituţională

Nevoia de constituţie a condus la ideea de constituţie

Înainte de prima Constituţie au existat încercări şi documente cu rol constituţional

Documente cu rol constituţional

1822

1. Constituţia cărvunarilor (elaborată la Iași)

• Tendinţa introducerii sistemului modern de guvernare;

1831/1832

2. Regulamentele Organice

• Instituirea bugetului ţării;
• Înfiinţarea Arhivelor statului;
• Înfiinţarea armatei;
• Separarea puterilor în stat:
• Puterea executivă: domn ales pe viaţă; sfat format din 6 miniştri;
• Puterea legislativă: adunarea obştească formată din boieri;
• Puterea judecătorească: Ȋnaltul Divan Domnesc.

1858

3. Convenţia de la Paris

• Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești sub suzeranitatea otomană și garanția colectivă a Marilor Puteri;
• Instituţii separate (pentru legislativ și executiv);
• Instituţie comună pentru judecătoresc (Înalta Curte de Justiție și Casație de la Focșani).

1864

4. Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris

• Prin lovitura de stat, Al. I. Cuza a impus un nou act constituţional;
• Domnia personală, autoritară (cele mai importante prerogative reveneau domnitorului, ales pe viață);
• Menține principiul separării puterilor în stat.

Evoluţia constituţională a României a cunoscut patru etape:

1. o etapă de aşezare a instituţiilor constituţionale (24 ianuarie 1859 - 1 iulie 1866)


2. o etapă de continuitate a instituţiilor constituţionale (1 iulie 1866 - 20 februarie 1938)


3. etapa dictaturii comuniste (30 decembrie 1947 - decembrie 1989)


4. o etapă de instabilitate constituţională (20 februarie 1938 - 30 decembrie 1947)

Drepturi fundamentale în constituţii

1. Drepturi politice

• Drepturi fundamentale care asigură participarea cetăţenilor la conducerea statului: dreptul de a alege şi de a fi ales, de a vota etc.

2. Drepturi social - politice

• Drepturi fundamentale care pot fi exercitate de cetăţeni, la alegerea lor, atât în vederea participării lor la conducerea statului, cât şi în scopul asigurării dezvoltării lor materiale sau culturale.

3. Libertăţi individuale

• Drepturi fundamentale care ocrotesc persoana şi viaţa ei privată faţă de orice amestec din afară. Ele pot fi exercitate în mod individual.

4. Drepturi social - economice

• Drepturi fundamentale care asigură dezvoltarea materială sau culturală a cetăţenilor.

Întoarce-te la prima pagina!